Plante medicinale - litera L

    Lumanarica (Verbascum phlomoides, Verbascum thapsus) este o planta erbacee bianuala, dreapta, ramificata putin sau deloc, ce poate atinge o inaltime de 1.5-2 m. Fiind acoperita cu peri paslosi, lumanarica formeaza in primul an doar rozeta de frunze bazale, iar in cel de-al doilea an formeaza tulpina florifera. Frunzele sunt mari, cu o lungime de 10-30 cm si o latime de 4-10 cm si sunt acoperite de peri paslosi. Florile ce se dezvolta la partea superioara sunt mari, de culoare galben-aurie.

    Lumanarica include multe specii si poate creste salbatica de-a lungul caii ferate, pe terenuri cu pietris, daramaturi, in liziera, pe marginea drumurilor etc. Zona de raspandire cuprinde intreaga Europa, Anglia si Islanda.

    Perioada de inflorire este in lunile iulie-septembrie, perioada in care se recolteaza florile deschise, fara caliciul verde. Se intind intr-un loc curat, in strat subtire si se usuca atent si repede. Petalele uscate la soare devin casante si neaspectuoase. Se indeparteaza pulberea rezultata din sfaramarea perisorilor.

    Limba mielului (Borrago officinalis) este o planta anuala, cu o tulpina inalta, groasa, carnoasa, ramificata si acoperita cu perisori. Poate ajunge la o inaltime de 30-60 cm. Are frunze ovale, cu margini zimtate, de 3-10 cm, de culoare verde inchis pe fata superioara si verde pal pe margini si fata posterioara, ce este acoperita cu perisori. Inainte de a inflori, inflorescentele, in forma de stea, au culoarea alba sau rosu-roz, dar de obicei sunt albastre. Limba mielului este o planta melifera.

    Este raspandita in intreaga Europa si este cultivata ca zarzavat sau condiment. Se raspandeste peste tot si deseori o intalnim printre daramaturi, case si gospodarii parasite, la marginea localitatilor.

    Perioada de inflorire este din mai pana in august, in functie de luna in care a fost insamantata. Recoltarea se face cand planta este foarte tanara, se usuca la umbra, pentru a fi folosita si iarna la aromatizarea diverselor preparate culinare.

    Leusteanul (Levisticum officinale) este o planta puternica, intalnita in locuri umede. Are o radacina lunga, groasa, spongioasa, carnoasa si ramificata. Tulpina, goala pe dinauntru, rotunda si usor striata poate atinge lungimi de 1-2 metri. Are multe subramuri pe care se gasesc frunze lucioase, dublu penate, crestate simplu pe margini. Are umbele cu 2-12 spite, cu frunze galben-pal murdar. Fructele coapte sunt arcuite.

    Este o planta medicinala rezistenta la frig, fiind originara din sudul Europei. In Muntii Apenini creste in stare salbatica. In europa de Sud, Franta, Elvetia, Germania etc., leusteanul este foarte mult cultivat, dar in locuri calde apare si spontan.

    Perioada de inflorire este din iunie pana in august. Recoltarea radacinii se face primavara sau in septembrie-octombrie si se pregateste ca si radacina de angelica. Frunzele si ramurile cu flori se recolteaza in iulie si august.

    Alte denumiri: buruiana de lungoare, leoştean, libistoc, luştrean, păscănaţ.