Dracila (Berberis vulgaris) este un arbust spinos din familia Berberidaceae, cu flori galbene si cu fructe sub forma de boabe de culoare rosie, fiind adesea utilizat ca gard viu. O mai puteti gasi si sub urmatoarele denumiri: acril, agris, catina de rauri, cloceni, corles, dracina, draghina, glojdan, holera, lamn galben, macris boieresc, macris de rauri, macris spinos, macrisul caprei. Din dracila se utilizeaza coasa radacinii sau tulpinei
Are un aspect de nuiele pornind din aceeasi radacina si in unele cazuri sub forma de tulpini groase in diametru de 5-6 cm din care pleaca nuiele ajungand la o inaltime de 2 m. Aceste nuiele au ramurile acoperite cu ghimpi tripli, divergenti, ramuri de culoare rosie cand sunt tinere, dar cand se intareste, coaja lor se schimba in cenusiu murdar, iar lemnul este galben. Frunzele sunt adesea rosii, ovale si dispuse in fascicole care pornesc din acelasi loc cu ghimpi si struguri florali. Aceste flori sunt galbene cu miros neplacut si atarna in jos. Fructele sunt boabe ovoide, de culoare rosie aprinsa si au un gust acrisor si placut. Creste indeosebi prin tufisuri si lunci, spontan pe coaste etc. Recoltarea se face in mod deosebit asupra coajei, in perioada septembrie-octombrie. Compozitia chimica a coajei de dracila consta in: alcaloizi, berberina (in mare cantitate), berbamina si oxiacanthin vinetin etc.