Plante medicinale

    Maslinul (Olea europaea) este un arbore cu frunze persistente, groase, in forma de sulita, de culoare verde-deschisa (pe partea superioara) si alba-argintie (pe partea inferioara) cultivat pe scara larga in regiunile mediteraneene, in principal pentru fructele acestuia (maslinele), dar si pentru lemn. Trunchiul maslinului este rasucit,  prezinta multe scobituri si poate atinge o inaltime de 10 m. Florile albe cresc in manunchiuri mici si ascutite, iar fructele ovale, maslinele, sunt verzi la inceput,  devin negre dupa ce se coc si prezinta un sambure dur la interior.

    Frunzele mature se culeg in aprilie si martie, inainte sa apara mugurii de flori, iar apoi sunt uscate si macinate pentru utilizarea in infuzii, extracte si tincturi sau combinate cu alte plante in preparate antihipertensive. Maslinele sunt culese in noiembrie si decembrie iar apoi sunt presate la rece pentru obtinerea renumitului ulei de masline.

    Alte denumiri ale maslinului: Masin

    Parti utilizate: frunzele, fructele si scoarta

    Maselarita (Hyoscyamus niger)  este o planta erbacee bianuala intalnita pe terenuri ruderale, daramaturi, pasuni gunoiate, locuri necultivate etc. Are o tulpina rareori ramificata, cu frunze ovale, adanc scobite, mari, paroase si lipicioase, sub forma unei rozete in primul an. In cel de-al doilea an, cand se formeaza tulpina, apar si florile, de culoare galbena, cu gatul violet si cu o retea de vinisoare violet-rosiatice.

    Alte denumiri ale maselaritei: bob, bolunditoare, buruiană-de-măsele, ciumască, iarba-lui-Sf. Ion, masalari, maslad, mătrăgună, nebunariţă, sunătoare.

    Partile utilizate: frunzele si semintele

    Mararul ( Anethum graveolens) este o planta ebacee aromatica, utilizata de obicei drept condiment in alimentatie. Originar din bazinul mediteranean, mararul prezinta manunchiuri bogate de frunze subtiri, care pornesc din tulpinile crestate si scobite. Florile mici si galbene, adunate in inflorescente, pot fi observate la mijlocul verii si sunt urmate de cantitati mari de seminte mici, ovale, plate si crestate.

    Alte denumiri ale mararului: crop, chimen-dulce, marari, marariu, mărar-de-grădină, mărar-tare, mărăraş, mărariu, mârariu, morar, morariu.

    Partile utilizate: partea aeriana si semintele

    Compozitie chimica

    Semintele de marar contin tanin si mucilagii, substante rasinoase, aleuron si grasimi albuminoide, bogate in ulei esential.